Cred că toată lumea a auzit deja despre recordul cu moşii de Crăciun şi recordul cu cârnaţul kilometric. Care e ideea de fond, se întreabă unii? Nu prea îmi pasă. Sunt convins că la finele acestor acţiuni se află un câştig care constă, mai mult sau mai puţin, în bani. Poate contează şi pentru imagine şi palmares. Who cares?
Astea sunt nişte prostii care nu merită discutate, atâta timp cât nu există nişte dovezi concludente asupra adevăratelor scopuri ale Primăriei Bucureştiului.
Un lucru de care ar trebui să ne pese, este acesta. Normal că nu ne interesează, pe noi ne interesează să comentăm ştirile despre cârnaţi şi vai cât de mişto este că a intrat Bucureştiul în Guinness Book.
Ai uitat de tortul de azi. Ma poate o fi cum spui tu, dar conteaza si imaginea Bucurestiului si a Romaniei. M-am saturat sa traiesc intr-o tara aratata cu degetul de toti. E bine sa mai lucram putin si la imaginea noastra de romani si sa aratam ca rromi cu romani nu e acelasi lucru, asa cum cred toti din occident.
Da, misto imagine. Tara cu cel mai mare carnat.
Tara arde si noi batem recorduri. Sau facem carnati.
Lasă că-i bine. În timp ce primarii trecuţi vor fi uitaţi de lumea şi de vreme, Oprescu va rămîne în istorie pentru că a făcut un cîrnat mai mare decît el. Dacă anul viitor face şi cea mai mare fantezie cu rahat din lume, promit că mă duc personal să îi pup picioarele!