Oamenii sunt foarte temperamentali şi ăsta nu e neapărat un lucru rău. Aştept liniştit autobuzul, e capăt de linie iar şoferul îşi aşteaptă tura fumând gânditor dintr-o ţigară ajunsă la filtru. La 10 metri mă aflu eu. Eu şi încă 15-20 de persoane. La fel de gânditor îmi arunc privirea asupra bucilor unei domnişoare pe care o suspectam de 90-60-90. Privesc în gol, gândidu-mă…. la cei 40 de mucenici, desigur.
Dintr-o dată simt cum liniştea îmi este perturbată.Ochii rămân fixaţi pe formele dom’şoarei, dar ciulesc urechile. O voce piţigăită, dar destul de agresivă. Îmi întorc privirea că cine ştie… în Bibile spune că Dumnezeu e printre noi… Doar o babă de data aceasta. Nu are cum să fie vreo preafericită căci înjură încontinuu, dar pe cine? Aha, pe şofer, am început să trag cu urechea la ce vorbesc babele? Nu, o poate auzi întreaga staţie, pentru că urlă, nu vorbeşte. READ MORE »
Comentarii